Fabula: Definitie si trasaturi

Definitie

Fabula este opera epica de mica intindere, cu caracter satiric si moralizator, in care intamplarile sunt puse pe seama animalelor, obiectelor sau fenomenelor, care intruchipeaza anumite tipuri umane criticate de autor.

Trasaturile fabulei

  • evidentierea principalelor figuri de stil utilizate in fabula ( personificarea si alegoria)
  • evidentierea tipurilor umane satirizate de autor
  • sursele umorului
  • existenta moralei ( explicita sau implicita)

Plan de argumentare

I. Date despre autor si opera sa

II. 1. Definitia fabulei si morala textului

2. Adaptarea definitiei si a moralei la textul dat

3. Rezumatul fabulei

4. Caracterizarea personajelor si reliefarea tipurilor umane reprezentate de acestea

5. Evidentierea figurilor de stil centrale a textului, personificarea si alegoria

6. Modurile de expunere si rolul lor

7. Sursele umorului

III. Concluzii

Argumentarea apartenentei unui text la specia fabula – exemplu

Date despre autor si opera sa

Poetul George Toparceanu a ramas in istoria literaturii romane indeosebi prin volumele sale de fabule, in care este valorificata inclinatia scriitorului spre umor si ironie fina.

Definitia fabulei si morala textului

Fabula este opera epica de mica intindere, cu caracter satiric si moralizator, in care intamplarile sunt puse pe seama animalelor, pasarilor sau obiectelor, care intruchipeaza defecte omenesti criticate de autor. Fabulele au intotdeauna o morala, explicita sau implicita, din care cititorul trage anumite invataminte.

Adaptarea definitiei si a moralei la textul dat

Poezia „Bivolul si cotofana”, de George Toparceanu, are toate notele definitorii ale unei fabule, intrucat personajele sunt trei necuvantatoare: un bivol, un catel si o cotofana, reprezentand anumite tipuri umane satirizate de autor. Textul are si o morala, implicita, potrivit careia profitorii ii tolereaza pe cei inferiori numai daca ii pot exploata.

Rezumatul fabulei

Fiind vorba de o opera epica, faptele se petrec in ordine logica si cronologica si pot fi rezumate. Astfel, fabula incepe cu un catel care zareste pe spinarea unui bivol o cotofana care se plimba. Dorind sa profite si el de plimbare, cainele se arunca in spinarea bivolului, insa acesta, peste masura de indignat, il respinge cu brutalitate, trantindu-l in iarba. Apoi, bivolul ii explica catelului ca pe cotofana o tolereaza fiindca il apara de insecte, pe cand el nu-i poate face niciun serviciu.

Caracterizarea personajelor si reliefarea tipurilor umane reprezentate de acestea

Asa cum reiese si din autocaracterizare, bivolul „mare si puternic, gospodar cu greutate” ii reprezinta pe cei instariti, care stabilesc relatii umane cu cei din jur doar in functie de profit. Faptele, comportamentul, gesturile si limbajul bivolului ii reliefeaza firea violenta si aroganta, caci acesta il trateaza cu superioritate pe catel si il respinge cu agresivitate, trantindu-l ” ca pe-o zdreanta in trifoi.” Felul sau de a vorbi ii pune  in lumina caracterul brutal, caci i se adreseaza jignitor catelului, folosind apelative precum „javra” si „potaie proasta”. In plus, bivolul da dovada de cinism, intrucat ii explica catelului ca i se pare firesc sa o suporte pe cotofana cat timp profita de serviciile ei.

Catelul reprezinta, omul simplu si naiv, care ar dori o alta conditie sociala. Nu este capabil sa aprecieze corect situatia sa si a celor din jur, caci il considera „prost” si „mare dobitoc” pe bivol, gasindu-si astfel curajul sa se arunce in spinarea lui. Credulitatea sa ii provoaca mari necazuri, caci e nevoit sa suporte aroganta umilitoare a bivolului. Daca fata de bivol autorul manifesta dispret, pe catel il trateaza cu o oarecare compasiune, caci el nu ajunge sa profite de cei din jur, ci doar isi doreste sa o faca.

Cotofana este simbolul omului modest, care isi face constiincios doar datoria, fara a-si exploata semenii.

Evidentierea figurilor de stil centrale a textului, personificarea si alegoria

Ca in orice fabula, figura de stil centrala a poeziei este personificarea, caci cele trei necuvantatoare sunt insufletite, vorbesc, gandesc si actioneaza ca niste fiinte umane. Un rol important il are si alegoria, intrucat patania catelului reliefeaza dezaprobarea fata de profitori.

Modurile de expunere si rolul lor

Fiind vorba de o opera epica, modul de expunere predominant este naratiunea, care evidentiaza faptele personajelor, insa un rol important il are si dialogul, devenit monolog prin lipsa replicii catelului.

Sursele umorului

Umorul se regaseste in text atat in limbajul personajelor („mare dobitoc”, „potaie proasta”), cat si in patania catelului.

Concluzii

In concluzie, poezia „Bivolul si cotofana” de G. Toparceanu are toate insusirile caracteristice unei fabule: personajele sunt necuvantatoare, figura de stil centrala este personificarea, textul are o morala implicita.

27 de răspunsuri la „Fabula: Definitie si trasaturi”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *