Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor termeni existenti deja in limba.

Def: Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea reprezinta procedeul prin care un cuvant trece intr-o alta clasa morfologica, in functie de contextul in care este utilizat.

A) Pot deveni substantive (prin articulare)

1.  Unele adjective:

ex: Blondul mananca inghetata.

2. Unele pronume:

ex: Pentru mine acest om este un nimeni.

3. Unele adverbe:

ex: Se gandeste intotdeauna la binele aproapelui.

4. Unele numerale:

ex: Saptele luat in test mi-a micsorat media.

5. Unele verbe la mod gerunziu:

ex: Suferindul a fost consultat de medic.

6. Unele verbe la mod participiu:

ex: Ranitul a primit ajutor.

7. Verbe la infinitiv cu forma lunga (primesc sufixul “-re” atasat la forma scurta a infinitivului):

ex: Privea peisajul cu incantare.

8. Unele interjectii:

ex: El are un of mare.

Obs: Orice parte de vorbire, in mod artificial, mai ales cand sunt definite valori morfologice ale cuvintelor, se poate substantiviza.

ex: Si-ul este conjunctie coordonatoare.

A omis pe-ul din propozitie.

 

B) Pot deveni adjective (cand determina substantive)

1. Unele substantive:

ex: “Ai picioare domnisoare

2. Unele adverbe:

ex: Bunicul tau este un barbat bine.

3. Unele verbe la mod participiu:

ex: Batrana vorbea cu o voce linistita.

4. Unele verbe la mod gerunziu:

ex: Pe cladire se zareau steaguri fluturande.

5. Pronumele posesive:

ex: Casa mea este noua.

6. Pronumele demonstrative:

ex: Celalalt baiat ne-a vizitat ieri.

7. Pronume relative:

ex: Am vazut ce carte a cazut de pe raft.

8. Pronume interogative:

ex: Ce animal e acolo?

9. Pronumele nehotarate:

ex: Toti copiii merg la scoala.

10. Pronumele negative:

ex: Niciun copil nu a venit la scoala.

11. Pronume de intarire:

ex: Ea insasi a vorbit cu parintii.

 

C) Pot deveni adverbe (cand determina verbe sau, mai rar, adjective sau alte adverbe)

1. Substantivele care denumesc parti ale zilei, zilele saptamanii sau anotimpuri devin adverbe de timp cand se respecta simultan urmatoarele cerinte:

  • sunt articulate hotarat
  • raspund la intrebarea “cand?”
  • nu sunt insotite de adjective
  • trimit la o actiune repetitiva

ex: Dimineata beau ceai.

2. Unele adjective:

ex: Printul gandeste intelept.

3. Unele verbe la mod participiu:

ex: Mi-a raspuns linistit la intrebare.

4. Unele substantive:

ex: Fata e frumoasa foc.

 

D) Pot deveni prepozitii (cand au rol de legatura)

1. Unele substantive:

ex: Gratie mamei, am ajuns la timp.

2. Unele verbe la mod participiu:

ex: Am castigat multumita ajutorului tau.

3. Unele adverbe:

ex: Am parcat masina inaintea vecinului.

 

Vezi si:

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: derivarea

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: compunerea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *