Maitreyi – schema eseului de apartenenta la specie

Context: 

  • roman al experientei si al autenticitatii
  • publicat in anul 1933
  • modernism, perioada interbelica: predilectia pentru stari limita, problematica constiintei nelinistite, atractia spre exotism, aspiratia spre regasirea echilibrului)
  • tehnici moderniste: combinarea mai multor specii, naratiunea la persoana I, singular, autenticitate

Interpretarea titlului: Titlul, format dintr-un substantiv propriu, reprezinta numele unui personaj principal, care apare in toate momentele actiunii si care este personajul-cheie in roman. De asemenea, numele tinerei bengaleze accentueaza atractia spre exotism a modernistilor, introducand una dintre temele romanului.

Naarator: Naratorul relateaza intamplarile la persoana I, fiind si personaj principal (Allan), de aceea se observa in text prezenta pronumelor personale si a verbelor la persoana I, singular: “mie”, “imi”, “eu”, “am avut”, “vad” etc. Naratorul, fiind personaj, este subiectiv.

Teme si motive: Principala tema a romanului este iubirea, relatia imposibila intre cei doi reprezentanti ai unor culturi radical diferite: ceea europeana si cea orientala.

Personaje: Personajele principale sunt Maitreyi si Allan, dar in text sunt intalnite si personaje secundare (domnul si Doamna Sen. Khokka, Mantu, Chabbu), precum si episodice (Harold, Lucien etc.)

Rezumat:  In expozitiune, este prezentat tanarul Allan, personajul-narator, un inginer care lucreaza in Calcutta, India.

Intriga cuprinde momentul in care Allan se imbolnaveste subit de malarie si este invitat sa locuiasca in casa inginerului Sen, unde are ocazia sa o cunoasca mai bine pe fica acestuia, Maitreyi.

Urmeaza desfasurarea actiunii, in care Allan si familia domnului Sen devin din ce in ce mai apropiati, acestia intentionand sa il adopte pe tanar. La inceput, Maitreyi nu ii face o impresie deosebita; dimpotriva, aceasta i se pare lui Allan o fata urata, aproape vulgara in infatisare. In timp insa,el descopera ca fata incepe sa i se para atragatoare, intuind ca familia ei comploteaza si il incurajeaza sa se apropie de tanara. Astfel, cei doi devin din ce in ce mai apropiati, Maitreyi marturisindu-i cele trei iubiri ale sale. Pentru ca dragostea lor sa nu fie una pacatoasa, fata oficiaza o logodna si ii daruieste lui Allan un inel. Sora ei Chabu, fiind de fata la logodna, tradeaza in mod involuntar secretul tinerilor. Acest incident constituie punctul culminant.

Allan este alungat de inginer si afla astfel ca o casatorie cu Maitreyi este imposibila. O serie de evenimente tragice are loc: Chabu moare de nebunie, iar tatal lui Maitreyi orbeste. Deznadajduita, fata se daruieste vanzatorului de fructe, in speranta ca acest lucru ii va convinge pe parinti sa il ierte pe Allan. Acestia raman insa neinduplecati.

Deznodamantul cuprinde momentul plecarii lui Allan in muntii Himalaya. Acolo, el incearca sa o uite pe Maitreyi si are o relatie cu o alta fata pe care o intalneste. Dandu-si seama ca tot pe tanara indianca a iubit-o cel mai mult, tanarul refuza totusi sa citeasca scrisorile acesteia.

Caracterizarea personajelor principale:

Allan:

  • caracterizare directa (prin autocaracterizare): “…crestea in mine o nestiuta demnitate si un nebanuit orgoliu”
  • autocaracterizare – despartirea de Maitreyi il schimba: “Fata imi era palida, supta, uscata, si sprancenele ravasite, parca le smulsesem, nu stiu ce dunga se adancise la coltul buzelor, care ma schimba cu desavarsire, dandu-mi un aer de apriga vointa.”
  • caracterizare indirecta, prin ganduri si framantari sufletesti – este un tanar sensibil, are trairi intense: “As fi vrut sa vad iarasi flori, sa ma plimb pe campii…sa simt briza sarata sau vant uscat de desert, caci aburii si miresmele acelea vegetale ma innebunisera.”
  • caracterizare indirecta, prin ganduri si framantari sufletesti – este atat de indragostit de indianca, incat viseaza la casatoria cu aceasta: “Eram gata sa-i spun Maitreyiei: <<Vrei sa fii sotia mea?>> si sunt gata si acum. As fi ata de fericit sotul ei.”
  • caracterizare indirecta, prin ganduri si framantari sufletesti – se simte dependent de tanara indianca: “Nu credeam ca as putea supravietui sanatos unei despartiri de Maitreyi.”
  • caracterizare indirecta, din relatia cu celelalte personaje – se integreaza in noua familie: pe domnul si Doamna Sen ii respecta, desi acestia nu sunt de acord cu relatia sa cu Maitreyi; cu Khokka este prieten, fata de Chabu are un comportament protector

Maitreyi:

  • caracterizare directa, de catre narator – la prima vedere pare o fata obisnuita, fara a avea o frumusete deosebita, chiar dimpotriva: “Mi se parea urata, cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante – ca un fruct trecut in copt.”
  • caracterizare directa, de catre narator – in timp insa, naratorul isi da seama ca se inselase: ” Maitreyi mi s-a parut atunci mult mai frumoasa, in sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi, cusuti in argint, cu salul asemenea cireselor galbene, si buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea rosii creau parca o viata mai putin umana in acest trup.”
  • caracterizare indirecta, prin fapte si comportament – este naiva si inocenta: la cererea lui Luciende a-i inspecta vesmintele, ea se ingrozeste, neintelegand ce doreste acesta: “Maitreyi nu mai stia unde sa se uite si tremura toata, palida, inspaimantata…”
  • caracterizare indirecta, prin fapte si comportament – intre ea si Allan se creeaza o prietenie tacita: “…mi-a intalnit ochii, si eu i-am zambit, si atunci parca si-ar fi gasit un ostrov pe care sa se odihneasca…”
  • caracterizare indirecta, prin fapte si comportament – este educata in stilul oriental si nu este obisnuita cu civilizatia si obiceiurile europene, deoarece, atunci cand un barbat ii ofera bratul, ea fuge, ingrozita
  • caracterizare indirecta, prin relatia cu celelalte personaje – familia sa este mandra de ea: “Nu stiai ca Maitreyi scrie versuri? ma intreba, foarte mandru, inginerul.”

Opinii critice: “E o risipa de ganduri, probleme, momente epice, teme, tipi si lucruri cum nu se pare ca n-a mai intalnit literatura noastra. Numai un om bogat si atat de neobosit ca Eliade putea sa incerce aceasta carte mare, hotarat mare.” (Constantin Noica)

“[…] in toate personajele acestui roman trebuie vazut Mircea Eliade. Toate aceste personaje nu sunt decat ipostazele diferite ale aceluiasi om al timpului sau. ” (Ion Chinezu)

“Este aici un Mircea Eliade familiar, discursiv, disociativ si imaginativ, senzual si ascetic, orgolios, uman si dispretuitor. Cu alte cuvinte o diversitate care antreneaza, surprinde, nedumereste, intereseaza sau dezamageste. Ai adesea impresia ca faptele povestite, substanta epica a romanului sunt numai pretexte de ideologie. ” (Pompiliu Constantinescu)

Opinie personala: In opinia mea, romanul “Maitreyi”, de Mircea Eliade, este un roman de dragoste simbolic, semnificand unirea a doua culturi diferite: cea orientala si cea europeana, prin intermediul relatiei celor doi tineri, care trec peste barierele sociale si culturale pentru a fi impreuna.

Vezi si:

Mircea Eliade, “Maitreyi” – rezumat pe momentele subiectului

Realitate si fictiune in romanul “Maitreyi”

Plan de argumentare a apartenentei la specia roman

One thought on “Maitreyi – schema eseului de apartenenta la specie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *