Definitie: Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Pronumele personal este partea de vorbire flexibila care desemneaza anumite persoane in raport cu vorbitorul.
Pronumele personal are patru proprietati, in functie de care variaza ca forma:
- Persoana
- Numar
- Gen
- Caz
Proprietati
- Persoana unui pronume personal indica raportul cu vorbitorul:
- Persoana I – vorbitorul insusi: eu, noi
- Persoana II-a – cel/cei cu care se vorbeste: tu, voi
- Persoana a II-a – cel despre care se vorbeste: el, ea, ei, ele (de politete: dansul, dansa, dansii, dansele)
2. Numarul unui pronume personal desemneaza cate persoane sunt incluse in pronume:
- Singular – o singura persoana: eu, tu, el, ea (de politete: dansul, dansa)
- Plural – mai mult de o persoana: noi, voi, ei, ele (de politete: dansii, dansele)
3. Doar la persoana a treia, forma pronumelui difera si in functie de gen. Genul unui pronume personal indica daca persoana inclusa in pronume apartine categoriei masculin, feminin sau neutru:
- Masculin: el, ei (de politete: dansul, dansii)
- Feminin: ea, ele (de politete: dansa, dansele)
- Neutru: el, ele (de politete: dansul, dansele)
4. Cazul unui pronume personal indica raportul acestuia cu celelalte elemente din fraza:
Pentru a tine minte mai usor formele pronumelor pentru fiecare caz ( nu e nevoie sa memorezi tabelele! ), tine minte ca fiecare caz raspunde la anumite intrebari:
- Nominativ: cine? (ex: eu)
- Acuzativ: pe cine? (ex: pe el)
- Genitiv: al cui? (ex: al lor)
- Dativ: cui? (ex: tie)
- Vocativ: exprima o chemare sau o adresare (ex: tu!)
Pentru mai multe informatii despre caz, vezi Cazurile si functiile sintactice ale substantivului – pronumele tine locul unui substantiv, deci cazurile sunt aceleasi.
Tabele de caz
Persoana I
| Nominativ | Acuzativ | Genitiv | Dativ | Vocativ | ||
| Singular | Accentuat | eu | (pe) mine | – | mie | - |
| Neaccentuat | – | ma, m- | – | imi, mi | – | |
| Plural | Accentuat | noi | pe noi | – | noua | – |
| Neaccentuat | – | ne, ni | – | ne, ni | – |
Persoana a II-a
| Nominativ | Acuzativ | Genitiv | Dativ | Vocativ | ||
| Singular | Accentuat | tu | (pe) tine | – | ție | Tu! |
| Neaccentuat | – | te | – | îți, ți | – | |
| Plural | Accentuat | voi | (pe) voi | – | vouă | Voi! |
| Neaccentuat | – | vă, v- | – | vă, v-, vi | – |
Persoana a III-a, masculin
| Nominativ | Acuzativ | Genitiv | Dativ | Vocativ | ||
| Singular | Accentuat | el | (pe) el | (al, a, ai, ale) lui | lui | – |
| Neaccentuat | – | îl, l- | – | îi, i- | – | |
| Plural | Accentuat | ei | pe ei | (al, a, ai, ale) lor | lor | – |
| Neaccentuat | – | îi, i- | – | le, li | – |
Persoana a III-a, feminin
| Nominativ | Acuzativ | Genitiv | Dativ | Vocativ | ||
| Singular | Accentuat | ea | (pe) ea | (al, a, ai, ale) ei | ei | – |
| Neaccentuat | – | o | – | Ii, i- | – | |
| Plural | Accentuat | ele | (pe) ele | (al, a, ai, ale) lor | lor | – |
| Neaccentuat | pro- | le | – | le, li | – |
Persoana a III-a, de politete
| Nominativ | Acuzativ | Genitiv | Dativ | Vocativ | ||
| Singular | Accentuat | dânsul | dânsului | – | – | – |
| Neaccentuat | dânsa | dânsei | – | – | – | |
| Plural | Accentuat | dânșii | dânșilor | – | – | – |
| Neaccentuat | dânsele | dânselor | – | – | – |
(tabele adaptate din cartea Limba Romana de Ion Popa si Marinela Popa, editura Niculescu)