Felul propozitiilor subordonate- clasificare

A. Propozitia subordonata subiectiva (SB): indeplineste in fraza functia sintactica de subiect a unei propozitii regente

ex: „E usor¹/ a scrie versuri.²/” (M. Eminescu)

Intrebari: cine? ce?

B. Propozitia subordonata predicativa (PR): in fraza, indeplineste functia sintactica de nume predicativ a propozitiei regente

ex: Cea mai buna alegere este ¹/sa te predai.²/

Intrebari: cine? ce? cum? (adresate verbului copulativ din propozitia regenta)

C. Propozitia atributiva (AT): indeplineste functia sintactica de atribut pentru un termen (substantiv, pronume, numeral) din propozitia regenta

ex: Aceasta este cartea¹/ pe care v-am promis-o.²/    (termen regent – substantiv) Continuă lectura „Felul propozitiilor subordonate- clasificare”

Functii sintactice – Subiectul (definitie, clasificare si exemple)

Def: Subiectul este partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.

Intrebari: cine? ce?

I. Subiect exprimat:

Subiectul poate fi exprimat prin urmatoarele parti de vorbire:

  • substantive: ex: Ana are mere.
  • locutiuni substantivale: ex: Punctul tau de vedere nu e bun.
  • pronume (personale, de politete, posesive, demonstrative, interogative, nehotarate, negative, relative, de intarire) ex: Ea nu va veni azi.
  • numerale (cardinale propriu-zise, cardinale colective, cardinale fractionare, ordinale)
  • verbe la moduri nepersonale (infinitiv, supin, gerunziu) ex: Trei au trecut examenul.

Continuă lectura „Functii sintactice – Subiectul (definitie, clasificare si exemple)”

Functii sintactice – Complementul

I. Complemente necircumstantiale:

1. Complement direct: pe cine? ce?

Ex: Elevii vor vacanta. (ce?)

2. Complement indirect:

a) in Acuzativ: despre cine? despre ce? la cine? la ce? in cine? in ce? cu cine? cu ce? pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? de la cine? de la ce? pe cine? pe ce?

Ex: Am de facut un proiect cu voi. (cu cine?)

b) in Dativ: cui?

Ex: Le-am dat elevilor nota 10. (cui?)

c) in Genitiv: asupra cui? contra cui? impotriva cui?

Continuă lectura „Functii sintactice – Complementul”

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor termeni existenti deja in limba.

Def: Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea reprezinta procedeul prin care un cuvant trece intr-o alta clasa morfologica, in functie de contextul in care este utilizat.

A) Pot deveni substantive (prin articulare)

1.  Unele adjective:

ex: Blondul mananca inghetata.

2. Unele pronume:

Continuă lectura „Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)”

Numeralul

Numeralul poate fi de doua feluri:

a) cardinal

  • cardinal propriu-zis: doi, saptesprezece, o suta etc.
  • colectiv: amandoi, tuspatru, catesitrei, toti cinci etc.
  • multiplicativ: indoit (dublu), inzecit, insutit etc.
  • distributiv: cate unul, cate doi, doi cate doi etc.
  • fractionar: jumatate, sfert, doime, sutime etc.
  • adverbial (repetitiv): o data, de doua ori etc.

Continuă lectura „Numeralul”

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: compunerea

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor termeni existenti deja in limba.

Def: Compunerea reprezinta procedeul prin care se obtin cuvinte noi prin alaturarea, unirea sau abrevierea a doua sau mai multe cuvinte existente deja in limba.

Compunerea se poate realiza prin:
1. Sudare: dumneavoastra, inspre
2. Alaturare
a) cu cratima: inginer-sef, gura-leului Continuă lectura „Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: compunerea”