Pronumele personal si formele lui: persoana, gen, numar si caz

Definitie: Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Pronumele personal este partea de vorbire flexibila care desemneaza anumite persoane in raport cu vorbitorul.

Pronumele personal are patru proprietati, in functie de care variaza ca forma:

  1. Persoana
  2. Numar
  3. Gen
  4. Caz

Proprietati

  1. Persoana unui pronume personal indica raportul cu vorbitorul:
  • Persoana I – vorbitorul insusi: eu, noi
  • Persoana  II-a – cel/cei cu care se vorbeste: tu, voi
  • Persoana a II-a – cel despre care se vorbeste: el, ea, ei, ele (de politete: dansul, dansa, dansii, dansele)

Continuă lectura „Pronumele personal si formele lui: persoana, gen, numar si caz”

Propozitiile subordonate – Clasificare

Definitie

Propozitiile subordonate sunt numite asa datorita raportului lor cu propozitia regenta, ele neavand autonomie in fraza (nu au sens fara propozitia regenta).

 

I. Propozitia subordonata subiectiva (SB)

indeplineste in fraza functia sintactica de subiect a unei propozitii regente

ex: „E usor¹/ a scrie versuri.²/” (M. Eminescu)

Intrebari: cine? ce?

II. Propozitia subordonata predicativa (PR):

in fraza, indeplineste functia sintactica de nume predicativ a propozitiei regente

ex: Cea mai buna alegere este ¹/sa te predai.²/

Intrebari: cine? ce? cum? (adresate verbului copulativ din propozitia regenta)

III. Propozitia atributiva (AT):

indeplineste functia sintactica de atribut pentru un termen (substantiv, pronume, numeral) din propozitia regenta

ex: Aceasta este cartea¹/ pe care v-am promis-o.²/    (termen regent – substantiv) Continuă lectura „Propozitiile subordonate – Clasificare”

Functii sintactice – Subiectul

Definitie

Subiectul este partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.

Intrebari: cine? ce?

 

Tipuri de subiect

I. Subiect exprimat:

Subiectul poate fi exprimat prin urmatoarele parti de vorbire:

  • substantive: ex: Ana are mere.
  • locutiuni substantivale: ex: Punctul tau de vedere nu e bun.
  • pronume (personale, de politete, posesive, demonstrative, interogative, nehotarate, negative, relative, de intarire) ex: Ea nu va veni azi.
  • numerale (cardinale propriu-zise, cardinale colective, cardinale fractionare, ordinale)
  • verbe la moduri nepersonale (infinitiv, supin, gerunziu) ex: Trei au trecut examenul.

Continuă lectura „Functii sintactice – Subiectul”

Functii sintactice – Complementul

Definitie

Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie si arata cine sufera o actiune, cui i se atribuie o actiune sau de cine este savarsita o actiune.

 

I. Complemente necircumstantiale:

1. Complement direct: pe cine? ce?

Ex: Elevii vor vacanta. (ce vor?)

2. Complement indirect:

a) in Acuzativ: despre cine? despre ce? la cine? la ce? in cine? in ce? cu cine? cu ce? pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? de la cine? de la ce? pe cine? pe ce?

Ex: Am de facut un proiect cu voi. cu cine?)

b) in Dativ: cui?

Ex: Le-am dat elevilor nota 10. (cui?)

c) in Genitiv: asupra cui? contra cui? impotriva cui?

Continuă lectura „Functii sintactice – Complementul”

Numeralul

Definitie

Numeralul este partea de vorbire flexibila care exprima un numar in sine, un numar de obiecte sau ordinea lor.

Numeralul poate fi de doua feluri:

 

Numeralul cardinal

  • cardinal propriu-zis: doi, saptesprezece, o suta etc.
  • colectiv: amandoi, tuspatru, catesitrei, toti cinci etc.
  • multiplicativ: indoit (dublu), inzecit, insutit etc.
  • distributiv: cate unul, cate doi, doi cate doi etc.
  • fractionar: jumatate, sfert, doime, sutime etc.
  • adverbial (repetitiv): o data, de doua ori etc.

 

Continuă lectura „Numeralul”

Prepozitiile si cazurile lor

Prepozitii care cer cazul Acuzativ

de, pe, la, cu, in, din, ce, spre, despre, inspre, dinspre, langa, dupa, peste, pentru, intre, printre, dintre, de pe, de la, de langa etc.

Prepozitii care cer cazul Genitiv

asupra, contra, impotriva, deasupra, dedesubtul, inaintea, inapoia, imprejurul, in fata, in spatele, la stanga, la dreapta, in susul, in josul, de-a lungul, de-a latul, cu scopul, din pricina, din cauza, in vederea etc.

Prepozitii care cer cazul Dativ

gratie, multumita, datorita, asemenea, aidoma, asisderea, potrivit, conform, contrar