Argumentarea caracteristicilor schitei “D-l Goe…”

Opera literara “D-l Goe…” are toate notele definitorii ale unei schite, fiind o creatie epica in proza, de mica intindere, in care se relateaza un singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Fiind vorba de o opera epica, autorul isi exprima in mod indirect sentimentele de dezaprobare fata de comportamentul lui Goe si al familiei sale, prin intermediul actiunii si al personajelor. Modul de expunere dominant este naratiunea, insotita de dialog, iar naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a si este, in principiu, obiectiv.

Ca in orice opera epica, intamplarile se petrec in ordine logica si cronologica si pot fi rezumate. Astfel, tanarul Goe, insotit de mama, bunica si matusa lui (“mam’ mare, mamițica și tanti Mița”), pleaca cu trenul la Bucuresti. Pe parcursul calatoriei, tanarul si rasfatatul Goe produce numeroase incurcaturi, dar scapa de fiecare data nepedepsit, fiind protejat de catre doamne.

Fiind vorba de o schita, se relateaza un singur moment important din viata lui Goe si a familiei sale: calatoria acestuia cu trenul la Bucuresti, in compania celor trei cucoane. O alta dovada a apartenentei acestui text la specia schitei o constituie existenta unui cadru spatio-temporal limitat. Astfel, intamplarile se petrec pe peronul garii din urbea X si in vagonul de tren, pe parcursul catorva ore. De asemenea, numarul de personaje care participa la actiune este redus: Goe, mam-mare, mamita, tanti Mita, conductorul si “uratul”.

In concluzie, opera literara “D-l Goe…”, de I. L. Caragiale este o schita, deoarece intruneste toate caracteristicile acesteia.

 

Vezi si:

Trasaturile schitei + definitie

Plan de argumentare a caracteristicilor schitei

Genul epic: trasaturi si definitie

 

Argumentarea caracteristicilor nuvelei “Doua loturi”

Nuvela este opera epica in proza, cu un singur fir narativ, de mai mare intindere si cu o actiune mai complicata decat a schitei, la care participa un numar mai mare de personaje, punandu-se accentul pe caracterizarea complexa a personajului principal.

Tema nuvelei este imbogatirea printr-un castig intamplator, caci personajul principal al nuvelei, domnul Lefter Popescu, nazuieste sa-si schimbe statutul social castigand la loterie.

Ca in orice opera epica, actiunea poate fi rezumata pe momentele subiectului. Astfel, in mod neobisnuit, actiunea incepe cu intriga, in care domnul si doamna Popescu cauta doua bilete de loterie, fara sa le gaseasca. In expozitiune, Lefter a cumparat doua bilete de loterie, ambele iesind castigatoare. In dezvoltarea actiunii, Lefter trece prin numeroase peripetii pentru a gasi biletele. Urmeaza punctul culminant, in care biletele sunt gasite intr-un dosar, dar Lefter afla ca numerele au fost inversate. In deznodamant, autorul marturiseste ca nu stie ce s-a mai intamplat ulterior cu personajele sale.

Fiind vorba de o nuvela, actiunea se petrece intr-un interval de timp relativ lung si in mai multe locuri din Bucuresti. Intamplarile au loc la inceputul secolului al XX-lea, intr-o toamna.

Ca in orice nuvela, numarul de personaje care participa la actiune este mai mare decat in schita: domnul Lefter, sotia lui, comisarul Turtureanu, capitanul Pandele, cei doi sergenti, tigancile si bancherul.

Principalele moduri de expunere sunt dialogul si naratiunea.

In concluzie, opera “Doua loturi”, De I. L. Caragiale, este o nuvela, intrucat este o opera epica cu un singur fir narativ, in care sunt povestite intamplarile prin care trece personajul Lefter Popescu pentru a recupera biletele castigatoare pierdute.

 

Vezi si:

https://temalaromana.ro/2013/06/25/trasaturile-nuvelei-definitie/

Speciile genului epic. Nuvela, schita, basmul, romanul, fabula – trasaturi si definitii

Mircea Eliade, “Maitreyi” – rezumat pe momentele subiectului

Observatie: Momentele de constructie a subiectului sunt: expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul.

Rezumatul romanului “Maitreyi”, structurat pe momentele subiectului:

In expozitiune, este prezentat tanarul Allan, personajul-narator, un inginer care lucreaza in Calcutta, India.

Intriga cuprinde momentul in care Allan se imbolnaveste subit de malarie si este invitat sa locuiasca in casa inginerului Sen, unde are ocazia sa o cunoasca mai bine pe fica acestuia, Maitreyi.

Urmeaza desfasurarea actiunii, in care Allan si familia domnului Sen devin din ce in ce mai apropiati, acestia intentionand sa il adopte pe tanar. La inceput, Maitreyi nu ii face o impresie deosebita; dimpotriva, aceasta i se pare lui Allan o fata urata, aproape vulgara in infatisare. In timp insa,el descopera ca fata incepe sa i se para atragatoare, intuind ca familia ei comploteaza si il incurajeaza sa se apropie de tanara. Astfel, cei doi devin din ce in ce mai apropiati, Maitreyi marturisindu-i cele trei iubiri ale sale. Pentru ca dragostea lor sa nu fie una pacatoasa, fata oficiaza o logodna si ii daruieste lui Allan un inel. Sora ei Chabu, fiind de fata la logodna, tradeaza in mod involuntar secretul tinerilor. Acest incident constituie punctul culminant.

Continue reading

Functii sintactice – Subiectul (definitie, clasificare si exemple)

Def: Subiectul este partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.

Intrebari: cine? ce?

I. Subiect exprimat:

Subiectul poate fi exprimat prin urmatoarele parti de vorbire:

  • substantive: ex: Ana are mere.
  • locutiuni substantivale: ex: Punctul tau de vedere nu e bun.
  • pronume (personale, de politete, posesive, demonstrative, interogative, nehotarate, negative, relative, de intarire) ex: Ea nu va veni azi.
  • numerale (cardinale propriu-zise, cardinale colective, cardinale fractionare, ordinale)
  • verbe la moduri nepersonale (infinitiv, supin, gerunziu) ex: Trei au trecut examenul.

Continue reading

Functii sintactice – Complementul

I. Complemente necircumstantiale:

1. Complement direct: pe cine? ce?

Ex: Elevii vor vacanta. (ce?)

2. Complement indirect:

a) in Acuzativ: despre cine? despre ce? la cine? la ce? in cine? in ce? cu cine? cu ce? pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? de la cine? de la ce? pe cine? pe ce?

Ex: Am de facut un proiect cu voi. (cu cine?)

b) in Dativ: cui?

Ex: Le-am dat elevilor nota 10. (cui?)

c) in Genitiv: asupra cui? contra cui? impotriva cui?

Continue reading

Sarmanul Dionis – scurta caracterizare a personajelor (cu citate)

1. Tanarul Dionis (personaj principal)

  • portret romantic: melancolic, visator, pesimist, poet sarac si orfan
  • este profund interesat de principiile care guverneaza lumea, intrucat isi pune des intrebari existentiale
  • setea lui de cunoastere nu e inteleasa de cei din jur: “El cumpara de la mine carti. In genere cele mai vechi si tot de-acele pe care nu le mai puteam vinde nimanui in lume…Si-n asemenea carti el rascolea c-un fel de patima si-mi cumpara cele mai obscure si mai fara de-nteles.”
  • are sentimente de dragoste pura: “Si cum ar vorbi el! Cate numiri ar inventa el, care de cele mai indragite, mai fara de inteles, mai nepomenite, pentru un suras de pe buzele ei, un suras in trecere, umbra unei fericite cugetari; cata gratitudine pentru o privire; cata recunostinta pentru ca ar lasa un moment degetelele ei dulci in mana lui…”
  • portret fizic: ochii negri, parul negru, chip de copil
  • este construit pe antiteza intre conditia sociala joasa si intelectul exceptional

Continue reading

Argumentarea caracteristicilor schitei “Saracutul!…” de Emil Garleanul

Opera literara “Saracutul!…”, de Emil Garleanu are toate notele definitorii ale unei schite, fiind o creatie epica in proza, de mica intindere, in care se relateaza un singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Fiind vorba de o opera epica, autorul isi exprima in mod direct sentimentele de compasiune fata de bietul carabus, prin intermediul actiunii si al personajelor. Modul de expunere utilizat este naratiunea, care evidentiaza faptele personajelor. Naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a, fiind in general obiectiv.

Intamplarile se petrec in ordine logica si cronologicasi pot fi rezumate pe structura momentelor subiectului. Astfel, in expozitiune, carabusul este luat pe sus de un vartej. In intriga, gandacelul ajunge pe un drum prafuit de tara. Urmeaza desfasurarea actiunii, in care micuta insecta este observata pe rand de trei pasari mari: un cocos, un curcan si un paun, insa acestea il ignora. Chiar atunci cand este convins ca a scapat, carabusul zareste un pui de sturz, cu care vrea sa se imprieteneasca, vazandu-l mic ca si el. In punctul culminant, pasarea lacoma il inghite pe naivul carabus. Urmeaza deznodamantul, in care aflam ca o vrabie cu puii sai au privit toata scena, ramanand cu o invatatura folositoare.

Continue reading

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor termeni existenti deja in limba.

Def: Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea reprezinta procedeul prin care un cuvant trece intr-o alta clasa morfologica, in functie de contextul in care este utilizat.

A) Pot deveni substantive (prin articulare)

1.  Unele adjective:

ex: Blondul mananca inghetata.

2. Unele pronume:

Continue reading

Numeralul

Numeralul poate fi de doua feluri:

a) cardinal

  • cardinal propriu-zis: doi, saptesprezece, o suta etc.
  • colectiv: amandoi, tuspatru, catesitrei, toti cinci etc.
  • multiplicativ: indoit (dublu), inzecit, insutit etc.
  • distributiv: cate unul, cate doi, doi cate doi etc.
  • fractionar: jumatate, sfert, doime, sutime etc.
  • adverbial (repetitiv): o data, de doua ori etc.

Continue reading

Basmul: trasaturi si definitie

Def: Basmul este opera epica in proza de dimensiuni medii, care prezinta lupta dintre bine si rau incheiata cu victoria binelui si calatoria eroului spre maturizare.

Obs: Fabulosul este un tip de fantastic care presupune acceptarea conventiei basmului de catre cititori.

Trasaturi: – formule: initiale, mediane finale
– teme: calatoria eroului, iubirea, eroismul
– motive: cifre magice, obiecte magice, imparatul fara urmasi, drumul, calul, coborarea in fantana
– momentele subiectului devin: situatia initiala de echilibru, factorul perturbator, actiunea reparatorie, momentul de maxima tensiune, restabilirea echilibrului initial
– personaje ajutatoare, himerice

Obs: In cazul basmului cult:
– autorul este cunoscut
– textul nu poate fi modificat
– se intalneste limbaj regional
– oralitatea stilului
– triplicarea probelor
– umor

Vezi si:

Trasaturile basmului popular

Plan de argumentare a trasaturilor basmului popular