Publicat pe

Propozitiile subordonate – Clasificare

Definitie

Propozitiile subordonate sunt numite asa datorita raportului lor cu propozitia regenta, ele neavand autonomie in fraza (nu au sens fara propozitia regenta).

 

I. Propozitia subordonata subiectiva (SB)

indeplineste in fraza functia sintactica de subiect a unei propozitii regente

ex: „E usor¹/ a scrie versuri.²/” (M. Eminescu)

Intrebari: cine? ce?

II. Propozitia subordonata predicativa (PR):

in fraza, indeplineste functia sintactica de nume predicativ a propozitiei regente

ex: Cea mai buna alegere este ¹/sa te predai.²/

Intrebari: cine? ce? cum? (adresate verbului copulativ din propozitia regenta)

III. Propozitia atributiva (AT):

indeplineste functia sintactica de atribut pentru un termen (substantiv, pronume, numeral) din propozitia regenta

ex: Aceasta este cartea¹/ pe care v-am promis-o.²/    (termen regent – substantiv) Continuă lectura „Propozitiile subordonate – Clasificare”

Publicat pe

Caracterizarea lui Lefter Popescu:”Doua loturi”, de I. L. Caragiale

Introducere

Mare clasic al literaturii romane, I. L. Caragiale este autor de schite, nuvele si comedii. In nuvela ” Doua loturi”, Lefter Popescu este personajul principal, deoarece participa la toate momentele actiunii, iar celelalte personaje actioneaza in functie de relatia cu acesta.

Domnul Lefter Popescu este caracterizat atat in mod direct, de catre narator si de catre el insusi, cat si indirect. Caracterizarea indirecta are loc prin gesturi, fapte, comportament, nume, incadrarea intr-un anumit mediu social, limbaj si relatia cu celelalte personaje.

Caracterizare directa, de catre narator

Personajul este caracterizat in mod direct, de catre narator, ca fiind obsedat de dorinta de a castiga: „Domnul Lefter a trimis turbatului o scrisoare, cerand, cu tot respectul, un concediu de doua-trei zile, pe motiv ca nu se simte deloc bine. Asa si e; e bolnav.” El insusi se considera pesimist in privinta sansei sale de castig: „Ti-ai gasit” Eu si noroc!” Afirma despre sine ca este mult prea sensibil pentru a indura severitatea sefului: „Sanatatea me prea delicata nu-mi permite sa mai suport asprimile de tot felul ale serviciului.” Continuă lectura „Caracterizarea lui Lefter Popescu:”Doua loturi”, de I. L. Caragiale”

Publicat pe

Argumentarea apartenentei la roman: „Maitreyi”, de Mircea Eliade

Context

Opera Maitreyi, de Mircea Eliade, este un roman al experientei si al autenticitatii publicat in anul 1933. Fiind scris in perioada interbelica, apartine curentului literar modernism – curent definit predilectia pentru stari limita, problematica constiintei nelinistite, atractia spre exotism, aspiratia spre regasirea echilibrului. Din acest motiv, in roman sunt utilizate tehnici moderniste precum combinarea mai multor specii, naratiunea la persoana I, singular, si tehnica autenticitatii.

Interpretarea titlului

Titlul, format dintr-un substantiv propriu, reprezinta numele unui personaj principal, care apare in toate momentele actiunii. Maitreyi este personajul-cheie in roman. De asemenea, numele tinerei bengaleze accentueaza atractia spre exotism a modernistilor, introducand una dintre temele romanului.

Narator

Naratorul este subiectiv, implicat si necreditabil,  intrucat relateaza intamplarile la persoana I. Este numit si autodiegetic, caci este in acelasi timp personaj principal al romanului (Allan). De aceea, se observa in text prezenta pronumelor personale si a verbelor la persoana I, singular: „mie”, „imi”, „eu”, „am avut”, „vad” etc. Naratorul, fiind personaj, este subiectiv, iar viziunea narativa este „impreuna cu”.

Teme si motive

Principala tema a romanului este iubirea, relatia imposibila intre cei doi reprezentanti ai unor culturi radical diferite: cea europeana si cea orientala.

Continuă lectura „Argumentarea apartenentei la roman: „Maitreyi”, de Mircea Eliade”

Publicat pe

Argumentarea opiniei (model): Libertatea de exprimare

Reguli de scriere

In elaborarea unui eseu argumentativ, trebuie:

  • sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri
  • sa formulezi o ipoteza sau opinie proprie fata de problematica pusa in discutie
  • sa enunti si sa dezvolti corespunzator doua argumente adecvate ipotezei
  • sa formulezi o concluzie pertinenta
  • sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie)
  • sa respecti precizarea privind numarul de cuvinte

 

Exemplu de eseu argumentativ

Scrie un eseu argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta libertatii de exprimare.

Introducere

Libertatea de exprimare inseamna o atitudine de toleranta fata de opiniile celorlalti, chiar si atunci cand acestea nu coincid cu crezul personal. Consider ca aceasta joaca un rol esential in dezvoltarea relatiilor interumane, atat timp cat exista respect reciproc, iar opiniile contradictorii sunt argumentate in mod diplomatic.

Continuă lectura „Argumentarea opiniei (model): Libertatea de exprimare”

Publicat pe

Genul liric: Definitie, trasaturi, plan de argumentare

Definitie

Definitie genul liric: Opera lirica este opera literara in care autorul is exprima gandurile si sentimentele in mod direct, utilizand numeroase procedee artistice (imagini artistice si figuri de stil).

 

Trasaturi

  • modurile de expunere tipice sunt descrierea si monologul liric
  • in text sunt prezente marcile lexico-gramaticale ale eului liric (pronume si verbe la persoana I sau a II-a, singular sau plural, interjectii, verbe la mod imperativ)
  • utilizarea numeroaselor procedee artistice: imagini artistice (vizuale, auditive, dinamice, olfactive) si figuri de stil (epitete, metafore, comparatii etc.)
  • partil de vorbire predominante sunt substantivele si adjectivele (specifice descrierii)

Plan de argumentare a apartenentei la genul liric – text la prima vedere

I. Definitia genului liric

II. 1. Adaptarea definitiei operei lirice la texul dat, si formularea de opinie

2. Precizarea temei, a semnificatiei titlului si a structurii textului dat (numar de strofe si tablouri poetice)

4. Evidentierea expresivitatii versurilor si analiza strofelor (sentimente, idei, atmosfera, procedee artistice si rolul lor, rolul diverselor parti de vorbire, al modurilor si timpurilor verbale, al diferitelor categorii gramaticale etc.)

5. Cuvinte-cheie

6. Relevanta campurilor lexicale

7. Extragerea marcilor lexico-gramaticale ale eului liric si precizarea rolului acestora

8. Mentionarea modurilor de expunere caracteristice liricului, descrierea si monologul liric, si mentionarea rolului acestora

9. Reliefarea elementelor de versificatie si a rolului lor

III. Concluzii

 

Publicat pe

Tipuri de comic: „O scrisoare pierduta”, de I. L. Caragiale

Comedia „O scrisoare pierduta”, de I. L Caragiale, este o opera dramatica. Pentru trasaturile genului dramatic, vezi aici.

Intr-o comedie, comportamentul, atitudinea personajelor, limbajul, numele si situatiile create de personaje provoaca rasul. Vorbim despre existenta a 5 tipuri de comic:

  1. comicul de moravuri
  2. comicul de situatie
  3. comicul de limbaj
  4. comicul de nume
  5. comicul de caracter

 

Comicul de moravuri

Comicul de moravuri consta in infatisarea imoralitatii vietii de familie (relatia extraconjugala a prefectului cu Zoe Trahanache) si a coruptiei politicienilor vremii, intrucat candidaturile sunt obtinute prin santaj, iar rezultatul alegerilor este falsificat.

(nota: moravuri = obiceiuri, deprinderi)

 

Continuă lectura „Tipuri de comic: „O scrisoare pierduta”, de I. L. Caragiale”