Articolul: Clasificare si exemple

Articolul poate fi:

a) hotarat:
F: cartea, cartile, cartii, cartilor
M: baiatul, baiatului, baietii, baietilor
Nume proprii: lui Carmen, lui Adi
b) nehotarat: un, o, unei, unui, unor, niste
c) posesiv (genitival): ai, a, al, ale
d) demonstrativ (adjectival): cel, cea, cei, cele

Verbul: Clasificare, functii sintactice si exemple

Verbul predicativ

Verbul predicativ are inteles de sine statator, iar atunci cand este la moduri personale alcatuieste singur predicatul verbal.
Ex: Tu inveti lectia.

Verbul copulativ

Nu are inteles de sine statator, iar cand este la moduri personale alcatuieste predicatul nominal impreuna cu numele predicativ

Lista verbelor copulative

1. a deveni
Ex: Vreau sa devin antreprenor.
2. a fi (cand nu se poate inlocui cu verbele „a se gasi”, „a se afla”, „a exista”)
Ex: Nu fi trist. Continuă lectura „Verbul: Clasificare, functii sintactice si exemple”

Autenticitate in romanul „Maitreyi”

„Oare iti mai amintesti de mine, Maitreyi? Si daca da, ma vei putea ierta?”

Pot exista anumite controverse in legatura cu realismul romanului: daca acesta contine o intamplare reala sau este doar pura fictiune.
Bazat pe o experienta din viata autorului, romanul este partial autobiografic, intrucat, fiind vorba de un roman modern, este utilizata tehnica autenticitatii. Astfel, naratorul nareaza la persoana I, fiind si personaj principal, relatand in mod subiectiv evenimente din viata sa.
In text se regasesc atat elemente din realitate, cat si fictive. Numele personajelor au fost, in general, schimbate, cu exceptia celor al lui Chabu si al Maitreyiei. Sentimentele si framantarile ale lui Allan sufletesti sunt autentice, naratorul exprimand in mod sincer trairile proprii. De asemenea, in roman se intalnesc fragmente din jurnalul autorului, redate in mod exact, cu scopul de a dovedi autenticitatea operei. Pe de alta parte insa, nu toate elementele din roman apartin realitatii; astfel, unele lucruri nu corespund, cum ar fi numele naratorului si al domnului Sen , precum si alte detalii legate de profesie, evenimente, personaje.
In concluzie, opera „Maitreyi”, de Mircea Eliade, este un roman inedit, care priveste in mod obiectiv o experienta din tineretea autorului.

Rezumatul nuvelei „La hanul lui Manjoala”, de I. L. Caragiale

– in drum spre viitoarea sa nevasta, Fanica se opreste la un han renumit, cunoscut si drept „Hanul lui Manjoala”, desi este intretinut de sotia acestuia
– in jurul femeii circula anumite zvonuri, satenii considerand ca aceasta face farmece si are o relatie cu fortele raului
– tanarul este atras fizic de femeie si, din cauza ca lampa din odaie se stinge in mod misterios, cei doi ajung sa se sarute
– Fanica este nevoit sa plece din cauza orei intarziate, insa femeia incearca sa il impiedice
– la plecare, hangita se comporta ciudat, luandu-i palaria barbatului si uitandu-se la acesta intr-un mod neobisnuit
– tanarul pleaca, iar pe drum il cuprinde o stare neplacuta
– incepe furtuna, iar calul acestuia este oprit din drum de catre un ied negru pe care Fanica il ia in desaga, insa animalul fuge inapoi la han
– barbatul se intoarce si el la han, dupa ce afla ca ratacise timp de patru ore in jurul acestuia
– Pocovnicul Iordache, viitorul sau socru, il ia de acolo si il supune unui ritual de exorcizare inainte de casatorie
– mai tarziu, Fanica afla ca hanul arsese impreuna cu femeia

Vezi si:

Genul epic: trasaturi si definitie

Reguli de redactare a rezumatului

Trasaturile nuvelei + definitie

Rolul semnelor de punctuatie si de ortografie

Semne de punctuatie
1. Punctul: marcheaza pauza de la sfarsitul unei propozitii enuntiative, independente ca inteles

2. Semnul intrebarii: marcheaza intonatia unei propozitii interogative si  nedumerirea interlocutorului

3. Semnul exclamarii: – marcheaza intonatie unei propozitii exclamative si sugereaza starea sufleteasca a interlocutorului
– urmeaza dupa un substantiv sau o constructie in caz vocativ
– urmeaza dupa o interjectie
– urmeaza dupa un verb la modul imperativ sau la sfarsitul unei propozitii imperative
– marcheaza surpriza interlocutorului Continuă lectura „Rolul semnelor de punctuatie si de ortografie”

Povestirea nuvelei „Mendebilul” de Mircea Cartarescu

Expozitiune
– Naratorul explica de ce foloseste visul ca punct de plecare in relatarea sa
– Acesta isi aminteste cum un prieten de-al sau i-a povestit o intamplare neobisnuita
– Naratorul are un vis bizar: este inchis intr-un borcan si atacat de o pasare imensa. O usa se afla in peretele borcanului, iar o fetita o deschide, eliberandu-l pe narator
– Puternic impresionat de vis, acesta incearca sa-l coreleze cu viata reala si isi aminteste o intamplare din copilaria sa
– Impreuna cu alti cativa baieti de varste diferite, copilul-narator isi petrece majoritatea timpului in cartier, cautand idei inedite de joc
– Cruzimea copiilor fata de animale este inimaginabila, acestia ucigandu-le cu sange rece, in moduri creative. Chiar si atunci cand se joaca, jocurile lor sunt violente si crude Continuă lectura „Povestirea nuvelei „Mendebilul” de Mircea Cartarescu”