Tag Archives: limba romana

Functii sintactice – Complementul

I. Complemente necircumstantiale:

1. Complement direct: pe cine? ce?

Ex: Elevii vor vacanta. (ce?)

2. Complement indirect:

a) in Acuzativ: despre cine? despre ce? la cine? la ce? in cine? in ce? cu cine? cu ce? pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? de la cine? de la ce? pe cine? pe ce?

Ex: Am de facut un proiect cu voi. (cu cine?)

b) in Dativ: cui?

Ex: Le-am dat elevilor nota 10. (cui?)

c) in Genitiv: asupra cui? contra cui? impotriva cui?

Continue reading

Argumentarea caracteristicilor schitei “Saracutul!…” de Emil Garleanul

Opera literara “Saracutul!…”, de Emil Garleanu are toate notele definitorii ale unei schite, fiind o creatie epica in proza, de mica intindere, in care se relateaza un singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Fiind vorba de o opera epica, autorul isi exprima in mod direct sentimentele de compasiune fata de bietul carabus, prin intermediul actiunii si al personajelor. Modul de expunere utilizat este naratiunea, care evidentiaza faptele personajelor. Naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a, fiind in general obiectiv.

Intamplarile se petrec in ordine logica si cronologicasi pot fi rezumate pe structura momentelor subiectului. Astfel, in expozitiune, carabusul este luat pe sus de un vartej. In intriga, gandacelul ajunge pe un drum prafuit de tara. Urmeaza desfasurarea actiunii, in care micuta insecta este observata pe rand de trei pasari mari: un cocos, un curcan si un paun, insa acestea il ignora. Chiar atunci cand este convins ca a scapat, carabusul zareste un pui de sturz, cu care vrea sa se imprieteneasca, vazandu-l mic ca si el. In punctul culminant, pasarea lacoma il inghite pe naivul carabus. Urmeaza deznodamantul, in care aflam ca o vrabie cu puii sai au privit toata scena, ramanand cu o invatatura folositoare.

Continue reading

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor termeni existenti deja in limba.

Def: Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea reprezinta procedeul prin care un cuvant trece intr-o alta clasa morfologica, in functie de contextul in care este utilizat.

A) Pot deveni substantive (prin articulare)

1.  Unele adjective:

ex: Blondul mananca inghetata.

2. Unele pronume:

Continue reading

Numeralul

Numeralul poate fi de doua feluri:

a) cardinal

  • cardinal propriu-zis: doi, saptesprezece, o suta etc.
  • colectiv: amandoi, tuspatru, catesitrei, toti cinci etc.
  • multiplicativ: indoit (dublu), inzecit, insutit etc.
  • distributiv: cate unul, cate doi, doi cate doi etc.
  • fractionar: jumatate, sfert, doime, sutime etc.
  • adverbial (repetitiv): o data, de doua ori etc.

Continue reading

Clasificarea figurilor de stil: definitii si exemple

I. Figuri de stil fonetice

1. Aliteratia este figura de stil care cobsta in repetitia unei consoabe sau a unyi grup de consoane, cu scopul obtinerii unui efect imitativ, armonic.
Ex: “Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie”

2. Asonanta este figura de stil care consta in repetitia aceleiasi/acelorasi vocale accentuate
in interiorul unui vers sau in mai multe versuri,  pentru a se obtine un efect muzical, eufonic.
Ex: “Iata craiul, socru mare”

II. Figuri de stil semantice

Continue reading

Dialogul: definitie, trasaturi, roluri, reguli de redactare

Def: Dialogul este un mod de expunere care consta in succesiunea replicilor din convorbirea a doua sau mai multe  persoane (in viata reala) sau a unor personaje (in opere literare).

Ca mod de expunere, dialogul are urmatoarele roluri:
– ajuta actiunea sa inainteze
– confera actiunii dinamism Continue reading

Rolul semnelor de punctuatie si de ortografie

Semne de punctuatie
1. Punctul: marcheaza pauza de la sfarsitul unei propozitii enuntiative, independente ca inteles

2. Semnul intrebarii: marcheaza intonatia unei propozitii interogative si  nedumerirea interlocutorului

3. Semnul exclamarii: – marcheaza intonatie unei propozitii exclamative si sugereaza starea sufleteasca a interlocutorului
– urmeaza dupa un substantiv sau o constructie in caz vocativ
– urmeaza dupa o interjectie
– urmeaza dupa un verb la modul imperativ sau la sfarsitul unei propozitii imperative
– marcheaza surpriza interlocutorului Continue reading

Cazurile si functiile sintactice ale substantivului

l. CAZUL NOMINATIV

a) Subiect: cine? ce?

ex: Mama a venit acasa.

b) Nume predicativ

obs: NP urmeaza dupa verbele copulative: ‘a fi’, ‘a deveni’, ‘a ramane’, ‘a insemna’, ‘a parea’, ‘a se face’

ex: El este un coleg.

Continue reading

Trasaturile fabulei + definitie

Definitia fabulei: Fabula este opera epica de mica intindere, cu caracter satiric si moralizator, in care intamplarile sunt puse pe seama animalelor, obiectelor sau fenomenelor, care intruchipeaza anumite tipuri umane criticate de autor.

Trasaturile fabulei:

  • evidentierea principalelor figuri de stil utilizate in fabula ( personificarea si alegoria)
  • evidentierea tipurilor umane satirizate de autor
  • sursele umorului
  • existenta moralei ( explicita sau implicita)

 

Vezi si:

Speciile genului epic. Nuvela, schita, basmul, romanul, fabula – trasaturi si definitii

 

 

Trasaturile basmului popular + definitie

Definitia basmului popular: Basmul popular este creatia epica narativa populara in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice, fiind savarsite atat de personaje reale, cat si de cele cu puteri supranaturale, care reprezinta fortele binelui si fortele raului, din a caror confruntare binele iese intotdeauna invingator.

Trasaturile basmului popular:

  • prezenta cifrelor si a obiectelor magice
  • evidentierea caracterului anonim( autor anonim), oral( transmis prin viu grai) si colectiv( la crearea se au contribuit mai multe persoane) al basmului popular
  • prezenta intamplarilor reale si a celor fantastice
  • confruntarea dintre bine si rau
  • victoria binelui
  • formule narative tipice ale basmului popular ( initiale, mediane, finale)

Vezi si:

Plan de argumentare a caracteristicilor basmului popular

Basmul: trasaturi + definitie