Functii sintactice – Complementul

Definitie

Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie si arata cine sufera o actiune, cui i se atribuie o actiune sau de cine este savarsita o actiune.

 

I. Complemente necircumstantiale:

1. Complement direct: pe cine? ce?

Ex: Elevii vor vacanta. (ce vor?)

2. Complement indirect:

a) in Acuzativ: despre cine? despre ce? la cine? la ce? in cine? in ce? cu cine? cu ce? pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? de la cine? de la ce? pe cine? pe ce?

Ex: Am de facut un proiect cu voi. cu cine?)

b) in Dativ: cui?

Ex: Le-am dat elevilor nota 10. (cui?)

c) in Genitiv: asupra cui? contra cui? impotriva cui?

Continuă lectura „Functii sintactice – Complementul”

Argumentarea caracteristicilor schitei „Saracutul!…” de Emil Garleanu

Introducere

Opera literara „Saracutul!…”, de Emil Garleanu apartine speciei schita, fiind o creatie epica in proza, de mica intindere, in care se relateaza un singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Trasaturi ale genului epic

Fiind vorba de o opera epica, autorul isi exprima in mod direct sentimentele de compasiune fata de bietul carabus, prin intermediul actiunii si al personajelor. Modul de expunere utilizat este naratiunea, care evidentiaza faptele personajelor. Naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a, fiind in general obiectiv.

Rezumat pe momentele subiectului

Intamplarile se petrec in ordine logica si cronologica si pot fi rezumate pe structura momentelor subiectului. Astfel, in expozitiune, carabusul este luat pe sus de un vartej. In intriga, gandacelul ajunge pe un drum prafuit de tara. Urmeaza desfasurarea actiunii, in care micuta insecta este observata pe rand de trei pasari: un cocos, un curcan si un paun, insa acestea il ignora. Atunci cand este convins ca a scapat, carabusul zareste un pui de sturz. Vazandu-l mic ca si el, vrea sa se imprieteneasca cu acesta. In punctul culminant insa, pasarea lacoma il inghite pe naivul carabus. Urmeaza deznodamantul, in care aflam ca o vrabie cu puii sai au privit toata scena, ramanand cu o invatatura folositoare.

Continuă lectura „Argumentarea caracteristicilor schitei „Saracutul!…” de Emil Garleanu”

Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Definitie

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor termeni existenti deja in limba.

 

Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea reprezinta procedeul prin care un cuvant trece intr-o alta clasa morfologica, in functie de contextul in care este utilizat.

A. ,Pot deveni substantive (prin articulare)

1.  Unele adjective:

ex: Blondul mananca inghetata.

2. Unele pronume:

Continuă lectura „Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)”

Numeralul

Definitie

Numeralul este partea de vorbire flexibila care exprima un numar in sine, un numar de obiecte sau ordinea lor.

Numeralul poate fi de doua feluri:

 

Numeralul cardinal

  • cardinal propriu-zis: doi, saptesprezece, o suta etc.
  • colectiv: amandoi, tuspatru, catesitrei, toti cinci etc.
  • multiplicativ: indoit (dublu), inzecit, insutit etc.
  • distributiv: cate unul, cate doi, doi cate doi etc.
  • fractionar: jumatate, sfert, doime, sutime etc.
  • adverbial (repetitiv): o data, de doua ori etc.

 

Continuă lectura „Numeralul”

Figuri de stil: Clasificare, definitii si exemple

Figuri de stil fonetice

1. Aliteratia este figura de stil care consta in repetitia unei consoane sau a unui grup de consoane, cu scopul obtinerii unui efect imitativ, armonic.
Ex: „Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie”

2. Asonanta este figura de stil care consta in repetitia aceleiasi/acelorasi vocale accentuate
in interiorul unui vers sau in mai multe versuri,  pentru a se obtine un efect muzical, eufonic.
Ex: „Iata craiul, socru mare”

 

Figuri de stil semantice

Continuă lectura „Figuri de stil: Clasificare, definitii si exemple”