Argumentarea caracteristicilor schitei „Saracutul!…” de Emil Garleanu

Introducere

Opera literara „Saracutul!…”, de Emil Garleanu apartine speciei schita, fiind o creatie epica in proza, de mica intindere, in care se relateaza un singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Trasaturi ale genului epic

Fiind vorba de o opera epica, autorul isi exprima in mod direct sentimentele de compasiune fata de bietul carabus, prin intermediul actiunii si al personajelor. Modul de expunere utilizat este naratiunea, care evidentiaza faptele personajelor. Naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a, fiind in general obiectiv.

Rezumat pe momentele subiectului

Intamplarile se petrec in ordine logica si cronologica si pot fi rezumate pe structura momentelor subiectului. Astfel, in expozitiune, carabusul este luat pe sus de un vartej. In intriga, gandacelul ajunge pe un drum prafuit de tara. Urmeaza desfasurarea actiunii, in care micuta insecta este observata pe rand de trei pasari: un cocos, un curcan si un paun, insa acestea il ignora. Atunci cand este convins ca a scapat, carabusul zareste un pui de sturz. Vazandu-l mic ca si el, vrea sa se imprieteneasca cu acesta. In punctul culminant insa, pasarea lacoma il inghite pe naivul carabus. Urmeaza deznodamantul, in care aflam ca o vrabie cu puii sai au privit toata scena, ramanand cu o invatatura folositoare.

Continuă lectura „Argumentarea caracteristicilor schitei „Saracutul!…” de Emil Garleanu”

Clasificarea figurilor de stil: definitii si exemple

I. Figuri de stil fonetice

1. Aliteratia este figura de stil care cobsta in repetitia unei consoabe sau a unyi grup de consoane, cu scopul obtinerii unui efect imitativ, armonic.
Ex: „Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie”

2. Asonanta este figura de stil care consta in repetitia aceleiasi/acelorasi vocale accentuate
in interiorul unui vers sau in mai multe versuri,  pentru a se obtine un efect muzical, eufonic.
Ex: „Iata craiul, socru mare”

II. Figuri de stil semantice

Continuă lectura „Clasificarea figurilor de stil: definitii si exemple”

Semnificatia titlului: Plan de exprimare a opiniei

Pentru exprimarea opiniei despre semnificatia titlului unui text sunt necesari urmatorii pasi:

Introducere

Precizarea valorilor morfologice al cuvintelor din titlu si a categoriilor gramaticale relevante (articol, numar, caz, mod, persoana etc.) si precizarea sintetica a mesajului textului reflectat in titlu.

Cuprins

1. Analiza unor versuri relevante pentru stabilirea legaturii intre continutul versurilor si titlu cu precizarea rolului unor figuri de stil semnificative in acest sens.
2. Extragerea unor termeni din campul lexical al cuvantului/cuvintelor din titlu, daca este posibil.

Concluzii

Obs: Fiind vorba de un text in care se exprima o opinie, se folosesc in mod obligatoriu conectorii specifici textului argumentat: din punctul meu de vedere, in primul rand, in al doilea rand, pe de o parte, pe de alta parte, mai mult, in plus etc.

Textul literar: Definitie si trasaturi

Definitie

Din categoria textelor literare fac parte opere literare apartinand genului liric, epic sau dramatic.

Trasaturile textului literar

– textul literar are caracter fictional, fiind rezultatul imaginatiei unui autor
– are scop estetic, caci trezeste in sufletul cititorului sentimente si emotii
– se caracterizeaza prin expresivitate, obtinuta prin utilizarea imaginilor artistice si a figurilor de stil, explorandu-se indeosebi sensurile figurate ale cuvintelor
– se pot utiliza arhaisme, regionalisme, termeni populari si cuvinte a caror forma se abate de la normele limbii literare
– are caracter subiectiv

Textul nonliterar: Definitie, trasaturi, plan de argumentare

Definitie

Se incadreaza in categoria textelor neliterare textele stiintifice, stirile, articolele de ziar sau revista, reclamele,  anunturile, buletinele meteo, retetele, prospectele de medicamente, textele de lege, instructiunile de utilizare a aparatelor.

 

Trasaturi

– textul nonliterar are caracter nonfictional, caci reflecta realitatea, fiind rezultatul observarii atente a acesteia
– are scop informarea sau convingerea cititorului (informativ/persuasiv)
– pentru a se evita ambiguitatile si pentru a se asigura accesibilitatea, cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu
– limbajul este corect, precis si accesibil, in functie de tipul de text nonliterar, utilizandu-se termeni de specialitate
– are caracter obiectiv

 

Plan de argumentare

I. Numirea tuturor tipurilor de texte nonliterare

II. 1. Formularea opiniei, punctandu-se caracterul obiectiv, nonfunctional si scopul informativ/persuasiv

2. Prezentarea aspectelor realitatii observate de autor si transformate in informatie

3. Evidentierea lipsei de expresivitate a textului si reliefarea corectitudinii limbajului (cu exemple relevante din text)

4. Extragerea unor neologisme care sa evidentieze domeniul de activitate la care se refera textul nonliterar dat.

III. Concluzie

 

Naratiunea: Reguli de redactare

La redactarea unei scurte naratiuni este bine sa tii cont de urmatoarele reguli de scriere:

1) Prezentarea unor intamplari savarsite de persoane sau personaje
3) Stabilirea unui cadru spatio-temporal (cronotop) al naratiunii
2) Stabilirea clara a etapelor desfasurarii actiunii
3) Utilizarea unor cuvinte si constructii de legatura, prin care se asigura evolutia actiunii (atunci, deodata, mai tarziu, apoi, peste cateva zile, in final etc.)

Obs: Secventele narative pot alterna cu scurte dialoguri.

Vezi si:

Descrierea. Reguli de redactare a descrierii literare

Reguli de redactare a rezumatului