Apartenenta la specia roman: Plan de argumentare

Apartenenta la roman poate fi argumentata printr-un eseu structurat in felul urmator:

Introducere

Date despre autor si opera sa

Cuprins

1. Definitia romanului
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mari dimensiuni, cu mai multe fire narative si cu personaje numeroase.
2. Adaptarea definitiei la textul dat
Ex: Opera literara „Exuvii” de Simona Popescu apartine speciei romanului, intrucat este o Continuă lectura „Apartenenta la specia roman: Plan de argumentare”

Balada populara (Miorita): Plan de argumentare

I. Definitia baladei populare

Balada populara este opera epica populara in versuri, in care se relateaza intamplari neobisnuite din trecut, savarsite de personaje cu insusiri iesite din comun, aflate in antiteza.

II. 1. Tema baladei populare

Tema baladei valorifica transhumanta (migrarea periodica  a ciobanilor si a turmelor de oi de la munte la ses si invers, in functie de anotimpuri), insa evidentiaza o intreaga filozofie a vietii si  a mortii in conceptia poporului roman.

2. Evidentierea trasaturilor tipice operei epice (rezumat, mod de expunere, narator)

Fiind vorba de o opera epica, principalul mod de expunere utilizat in text este naratiunea, impletita cu dialogul. Naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a, fiind, in principiu, obiectiv.

Ca orice opera epica, balada poate fi rezumata pe momentele subiectului. Astfel, in expozitiune sunt prezentate personajele, cei trei ciobani: cel ungurean, cel vrancean si cel moldovean. De asemenea, tot aici este descrisa si migratia pastorilor de la munte la campie, ceea ce indica anotimpul toamna. Intriga consta in complotul tovarasilor ciobanului moldovean impotriva acestuia, fiind invidiosi pe situatia lui materiala si planuind sa il omoare. Urmeaza desfasurarea actiunii, in care apare mioara nazdravana. Aceasta isi avertizeaza stapanul si il sfatuieste sa fie prevazator si sa isi asigure siguranta. Ciobanul insa nu incearca sa evite moartea si ii da indicatii cu privire la inmormantarea sa, dorind sa ramana cu animalele. Apoi o roaga sa le spuna turmelor ca nu a murit, ci s-a casatorit cu o printesa, iar nunta lui a fost una cosmica, la care au participat toate elementele naturii. Balada se termina in punctul culminant, unde ciobanul ii spune mioarei ca daca mama lui va veni sa il caute, sa ii spuna de nunta lui cu „mandra craiasa” dar sa nu mentioneze participarea elementelor naturii – o metafora a mortii.

3. Reliefarea celor sase motive folclorice

Fiind vorba de o balada populara, in text  se regasesc sase motive folclorice: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul nuntii cosmice si motivul maicutei batrane.

4. Sumara caracterizare a personajului principal

Personajul principal, ciobanul moldovean, este caracterizat atat in mod direct de catre narator, cat si in mod indirect, prin comportament, limbaj si relatia cu celelalte personaje. Astfel, naratorul il caracterizeaza ca avand o situatie materiala infloritoare: „Ca-i mai ortoman/ S-are oi mai multe/ Mandre si cornute/ Si cai invatati/ Si cani mai barbati.” Din caracterizarea indirecta prin limbaj reiese ca se comporta afectuos cu mioara: „Miorita, laie/ Laie, bucalaie/ …/ Ori esti bolnavioara/ Draguta mioara?”. Din comportament aflam ca este optimist in fata mortii, imaginandu-si sfarsitul ca pe un nou inceput, caci ramane calm cand afla ca tovarasii lui planuiesc sa-l ucida. Cele mai multe trasaturi reies insa din relatia cu celelalte personaje. Astfel, ciobanul moldovean este iubit de mioara si de celelalte oi: „Pe mine m-or plange/ Cu lacrimi de sange.” Se simte aproape de animalele sale si doreste sa le fie alaturi chiar si in moarte: „Ca sa ma ingroape/ In strunga de oi/ Sa fiu tot cu voi/ In dosul stanii/ Sa-mi aud canii.” Isi iubeste mama, nevrand sa o intristeze: „Tu, mioara mea/ Sa te-nduri de ea.” si ii iarta pe ucigasi: „Sa-i spui lui vrancean/ Si lui unguran/ Ca sa ma ingroape/ Aice, pe-aproape.”.

5. Evidentierea elementelor fantastice, comune cu basmul popular (motivul animalului nazdravan, nunta cosmica)

In text sunt prezente elemente fantastice, comune basmului popular. Astfel, mioara nazdravana este o creatura supranaturala, care intelege graiul oamenilor si il vorbeste. Nunta cosmica este de asemenea un element fantastic deoarece nu se poate intampla in realitate.

6. Semnificatia alegoriei moarte-nunta

Alegoria moarte-nunta pune in lumina conceptia despre viata si moarte a ciobanului moldovean, moartea fiind vazuta ca o nunta de proportii cosmice, la care participa toate elementele naturii. Alegoria ilustreaza si datina romaneasca referitoare la desfasurarea ceremoniei funerare a tinerilor necasatoriti: in balada elementele ceremonialului de nunta care le inlocuiesc pe cele ale inmormantarii sunt, la randul lor, substituite de elementele naturii – personajele nelipsite din ceremonialul nuptial (mireasa, preotii, lautarii, nuntasii), prezum si obiectele folosite in mod traditional (cununa, lumanarile) devin elemente concrete ale cadrului natural (brazi, paltinasi, munti, pasari) sau ale celui cosmic (soarele, luna, stelele).

7. Elemente de versificatie

Masura versurilor este de 5-6 silabe, rima este imperecheata, iar ritmul este trohaic.

8. Reliefarea trasaturilor creatiilor folclorice (caracter anonim, oral, colectiv)

Fiind vorba de o creatie folclorica, opera „Miorita are caracter oral, anonim si colectiv, fiind creatia transmisa oral a mai multor autori anonimi.

III. Concluzii

Pentru textul original vezi:

Miorita – wikisource

Semnificatia titlului: Plan de exprimare a opiniei

Pentru exprimarea opiniei despre semnificatia titlului unui text sunt necesari urmatorii pasi:

Introducere

Precizarea valorilor morfologice al cuvintelor din titlu si a categoriilor gramaticale relevante (articol, numar, caz, mod, persoana etc.) si precizarea sintetica a mesajului textului reflectat in titlu.

Cuprins

1. Analiza unor versuri relevante pentru stabilirea legaturii intre continutul versurilor si titlu cu precizarea rolului unor figuri de stil semnificative in acest sens.
2. Extragerea unor termeni din campul lexical al cuvantului/cuvintelor din titlu, daca este posibil.

Concluzii

Obs: Fiind vorba de un text in care se exprima o opinie, se folosesc in mod obligatoriu conectorii specifici textului argumentat: din punctul meu de vedere, in primul rand, in al doilea rand, pe de o parte, pe de alta parte, mai mult, in plus etc.

Textul literar: Definitie si trasaturi

Definitie

Din categoria textelor literare fac parte opere literare apartinand genului liric, epic sau dramatic.

Trasaturile textului literar

– textul literar are caracter fictional, fiind rezultatul imaginatiei unui autor
– are scop estetic, caci trezeste in sufletul cititorului sentimente si emotii
– se caracterizeaza prin expresivitate, obtinuta prin utilizarea imaginilor artistice si a figurilor de stil, explorandu-se indeosebi sensurile figurate ale cuvintelor
– se pot utiliza arhaisme, regionalisme, termeni populari si cuvinte a caror forma se abate de la normele limbii literare
– are caracter subiectiv

Textul nonliterar: Definitie, trasaturi, plan de argumentare

Definitie

Se incadreaza in categoria textelor neliterare textele stiintifice, stirile, articolele de ziar sau revista, reclamele,  anunturile, buletinele meteo, retetele, prospectele de medicamente, textele de lege, instructiunile de utilizare a aparatelor.

 

Trasaturi

– textul nonliterar are caracter nonfictional, caci reflecta realitatea, fiind rezultatul observarii atente a acesteia
– are scop informarea sau convingerea cititorului (informativ/persuasiv)
– pentru a se evita ambiguitatile si pentru a se asigura accesibilitatea, cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu
– limbajul este corect, precis si accesibil, in functie de tipul de text nonliterar, utilizandu-se termeni de specialitate
– are caracter obiectiv

 

Plan de argumentare

I. Numirea tuturor tipurilor de texte nonliterare

II. 1. Formularea opiniei, punctandu-se caracterul obiectiv, nonfunctional si scopul informativ/persuasiv

2. Prezentarea aspectelor realitatii observate de autor si transformate in informatie

3. Evidentierea lipsei de expresivitate a textului si reliefarea corectitudinii limbajului (cu exemple relevante din text)

4. Extragerea unor neologisme care sa evidentieze domeniul de activitate la care se refera textul nonliterar dat.

III. Concluzie

 

Pastelul: Definitie, trasaturi, plan de argumentare

Definitie

Pastelul este opera lirica  in care autorul isi exprima sentimentele in mod direct, descriind un tablou din natura, cu ajutorul a numeroase imagini artistice si figuri de stil.

Trasaturile pastelului

Apartenta unei opere la specia pastel este demonstrata prin:

  • evidentierea imaginilor artistice si a figurilor de stil din pastel
  • rolul descrierii si al partilor de vorbire caracteristice pastelului (substantivele reliefează diversitatea naturii, iar adjectivele accentueaza insusirile dominante ale acesteia)
  • evidentierea elementelor descrise de poet

Plan de argumentare a caracteristicilor pastelului

l. Date despre autor si opera sa

ll. 1. Definitia pastelului

2. Adaptarea definitiei pastelului la textul dat

Continuă lectura „Pastelul: Definitie, trasaturi, plan de argumentare”