„O scrisoare pierduta”: Rezumat pe momentele subiectului

Comedia „O scrisoare pierduta”, de I. L Caragiale, este o opera dramatica. Pentru trasaturile genului dramatic, vezi aici.

Expozitiune (primele doua scene ale actului I)

Stefan Tipatescu, prefectul judetului, discuta cu Ghita Pristanda, politaiul orasului. Acesta il anunta ca Nae Catavencu, adversarul sau politic, detine o scrisoare care ii poate asigura victoria la alegeri.

Intriga

Zoe Trahanache, sotia lui Zaharia Trahanache, important personaj politic al partidului aflat la putere, pierde scrisoarea de amor primita de la amantul ei Stefan Tipatescu.

Desfasurarea actiunii (incepe cu scena a treia a actuluii I, continua in actul II)

Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle despre ce scrisoare vorbeste Catavencu. Intre timp, Zoe si Zaharia Trahanache sunt santajati de Catavencu cu publicarea scrisorii. Tipatescu afla de la acestia despre santaj, isi pierde linistea si ii ordona politaiului sa il aresteze pe Catavencu. Originea scrisorii este descoperita: un Cetatean Turmentat intra in scena si le spuna ca Nae Catavencu a reusit sa ii sustraga scrisoarea, profitand de starea acestuia de ebrietate. Pristanda le comunica celor doi ca adversarul sau politic le va inapoia scrisoarea doar in schimbul candidaturii la camera deputatilor.

Intre timp, ambii candidati politici par a avea ceva de ascuns. Trahanache descopera ca Nae Catavencu a falsificat o polita. Farfuridi si Branzovenescu, membri insemnati al partidului aflat la putere, il acuza pe Stefan Tipatescu de tradare intr-o plangere trimisa la Bucuresti. Temandu-se pentru reputatia sa, Zoe se intalneste cu Nae Catavencu si ii promite sprijinul in alegeri, apoi incearca sa-l convinga pe amantul ei, Tipatescu, sa faca acelasi lucru. Initial, prefectul refuza si incearca sa ii ofere lui Catavencu numeroase functii si o mosie dar, in final, cedeaza presiunilor Zoei. Intre timp, de la centru se anunta candidatura unui nou personaj, Agamemnon Dandanache.

Punctul culminant (restul actului al III-lea)

Farfuridi si Catavencu isi rostesc discursurile electorale, incercand sa-i convinga pe alegatori de calitatile lor politice. La anutarea candidaturii lui Dandanache, cele doua tabere electorale ajung la conflict, iar Catavencu pierde in invalmaseala palaria, in captuseala careia tinea scrisoarea.

Deznodamant (actul al IV-lea)

Zoe este foarte ingrijorata ca nu il gaseste pe Catavencu, caruia sa ii inapoieze obiectul santajului. Intre timp, noul candidat Agamemnon Dandanache soseste in oras, iar Zoe si Tipatescu afla de la acesta ca si candidatura lui a fost castigata tot in urma unui santaj cu o scrisoare compromitatoare. Isi face aparitia si Catavencu, dar nu mai are scrisoarea. In scena intra si Cetateanul Turmentat si ii inapoiaza Zoei scrisoarea gasita in palaria lui Catavencu. La sugestia Zoei, Nae Catavencu accepta sa conduca festivitatile in cinstea alegerii lui Dandanache, iar totul se termina intr-o atmosfera sarbatoreasca.

Pentru textul lui Caragiale, vezi:

O scrisoare pierduta – wikisource

Mircea Eliade, „Maitreyi”: Rezumat pe momentele subiectului

Rezumatul romanului „Maitreyi”, structurat pe momentele subiectului:

Momentele de constructie a subiectului sunt: expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul.

In expozitiune, este prezentat tanarul Allan, personajul-narator, un inginer care lucreaza in Calcutta, India.

Intriga cuprinde momentul in care Allan se imbolnaveste subit de malarie si este invitat sa locuiasca in casa inginerului Sen, unde are ocazia sa o cunoasca mai bine pe fica acestuia, Maitreyi.

Urmeaza desfasurarea actiunii, in care Allan si familia domnului Sen devin din ce in ce mai apropiati, acestia intentionand sa il adopte pe tanar. La inceput, Maitreyi nu ii face o impresie deosebita; dimpotriva, aceasta i se pare lui Allan o fata urata, aproape vulgara in infatisare. In timp insa,el descopera ca fata incepe sa i se para atragatoare, intuind ca familia ei comploteaza si il incurajeaza sa se apropie de tanara. Astfel, cei doi devin din ce in ce mai apropiati, Maitreyi marturisindu-i cele trei iubiri ale sale. Pentru ca dragostea lor sa nu fie una pacatoasa, fata oficiaza o logodna si ii daruieste lui Allan un inel. Sora ei Chabu, fiind de fata la logodna, tradeaza in mod involuntar secretul tinerilor. Acest incident constituie punctul culminant.

Continuă lectura „Mircea Eliade, „Maitreyi”: Rezumat pe momentele subiectului”

Argumentarea caracteristicilor schitei „Saracutul!…” de Emil Garleanu

Introducere

Opera literara „Saracutul!…”, de Emil Garleanu apartine speciei schita, fiind o creatie epica in proza, de mica intindere, in care se relateaza un singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Trasaturi ale genului epic

Fiind vorba de o opera epica, autorul isi exprima in mod direct sentimentele de compasiune fata de bietul carabus, prin intermediul actiunii si al personajelor. Modul de expunere utilizat este naratiunea, care evidentiaza faptele personajelor. Naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a, fiind in general obiectiv.

Rezumat pe momentele subiectului

Intamplarile se petrec in ordine logica si cronologica si pot fi rezumate pe structura momentelor subiectului. Astfel, in expozitiune, carabusul este luat pe sus de un vartej. In intriga, gandacelul ajunge pe un drum prafuit de tara. Urmeaza desfasurarea actiunii, in care micuta insecta este observata pe rand de trei pasari: un cocos, un curcan si un paun, insa acestea il ignora. Atunci cand este convins ca a scapat, carabusul zareste un pui de sturz. Vazandu-l mic ca si el, vrea sa se imprieteneasca cu acesta. In punctul culminant insa, pasarea lacoma il inghite pe naivul carabus. Urmeaza deznodamantul, in care aflam ca o vrabie cu puii sai au privit toata scena, ramanand cu o invatatura folositoare.

Continuă lectura „Argumentarea caracteristicilor schitei „Saracutul!…” de Emil Garleanu”

Rezumatul: Reguli de redactare

O caracteristica definitorie a operei epice este existenta unui fir narativ care poate fi rezumat. Urmatoarele reguli ajuta la redactarea corecta a rezumatului unui text epic.

Reguli privind structura

– in alineatul corespunzator introducerii se noteaza prima idee a textului, nu date despre autor sau opera sa
– in alineatul corespunzator incheierii se noteaza ultima idee a textului, nu se trag concluzii, nu se fac aprecieri asupra mesajului textului etc.

Reguli privind continutul

– nu se dau citate
– nu se insista asupra amanuntelor nesemnificative
– se respecta strict cronologia intamplarilor din textul dat
– toate verbele si pronumele sunt la persoana a III-a
– singurul mod de expunere utilizat este naratiunea, fiind interzise descrierea, dialogul sau monologul
verbele la modul indicativ se folosesc la timpul prezent (sau perfect compus); sunt recomandate imperfectul si, mai ales, perfectul simplu sau mai-mult-ca-perfectul
– pentru concizie, se recomanda utilizarea gerunziului si a participiului

Rezumatul nuvelei „La hanul lui Manjoala”, de I. L. Caragiale

– in drum spre viitoarea sa nevasta, Fanica se opreste la un han renumit, cunoscut si drept „Hanul lui Manjoala”, desi este intretinut de sotia acestuia
– in jurul femeii circula anumite zvonuri, satenii considerand ca aceasta face farmece si are o relatie cu fortele raului
– tanarul este atras fizic de femeie si, din cauza ca lampa din odaie se stinge in mod misterios, cei doi ajung sa se sarute
– Fanica este nevoit sa plece din cauza orei intarziate, insa femeia incearca sa il impiedice
– la plecare, hangita se comporta ciudat, luandu-i palaria barbatului si uitandu-se la acesta intr-un mod neobisnuit
– tanarul pleaca, iar pe drum il cuprinde o stare neplacuta
– incepe furtuna, iar calul acestuia este oprit din drum de catre un ied negru pe care Fanica il ia in desaga, insa animalul fuge inapoi la han
– barbatul se intoarce si el la han, dupa ce afla ca ratacise timp de patru ore in jurul acestuia
– Pocovnicul Iordache, viitorul sau socru, il ia de acolo si il supune unui ritual de exorcizare inainte de casatorie
– mai tarziu, Fanica afla ca hanul arsese impreuna cu femeia

Vezi si:

Genul epic: trasaturi si definitie

Reguli de redactare a rezumatului

Trasaturile nuvelei + definitie

Povestirea nuvelei „Mendebilul” de Mircea Cartarescu

Expozitiune
– Naratorul explica de ce foloseste visul ca punct de plecare in relatarea sa
– Acesta isi aminteste cum un prieten de-al sau i-a povestit o intamplare neobisnuita
– Naratorul are un vis bizar: este inchis intr-un borcan si atacat de o pasare imensa. O usa se afla in peretele borcanului, iar o fetita o deschide, eliberandu-l pe narator
– Puternic impresionat de vis, acesta incearca sa-l coreleze cu viata reala si isi aminteste o intamplare din copilaria sa
– Impreuna cu alti cativa baieti de varste diferite, copilul-narator isi petrece majoritatea timpului in cartier, cautand idei inedite de joc
– Cruzimea copiilor fata de animale este inimaginabila, acestia ucigandu-le cu sange rece, in moduri creative. Chiar si atunci cand se joaca, jocurile lor sunt violente si crude Continuă lectura „Povestirea nuvelei „Mendebilul” de Mircea Cartarescu”