Balada populara (Miorita): Plan de argumentare

I. Definitia baladei populare

Balada populara este opera epica populara in versuri, in care se relateaza intamplari neobisnuite din trecut, savarsite de personaje cu insusiri iesite din comun, aflate in antiteza.

II. 1. Tema baladei populare

Tema baladei valorifica transhumanta (migrarea periodica  a ciobanilor si a turmelor de oi de la munte la ses si invers, in functie de anotimpuri), insa evidentiaza o intreaga filozofie a vietii si  a mortii in conceptia poporului roman.

2. Evidentierea trasaturilor tipice operei epice (rezumat, mod de expunere, narator)

Fiind vorba de o opera epica, principalul mod de expunere utilizat in text este naratiunea, impletita cu dialogul. Naratorul relateaza intamplarile la persoana a III-a, fiind, in principiu, obiectiv.

Ca orice opera epica, balada poate fi rezumata pe momentele subiectului. Astfel, in expozitiune sunt prezentate personajele, cei trei ciobani: cel ungurean, cel vrancean si cel moldovean. De asemenea, tot aici este descrisa si migratia pastorilor de la munte la campie, ceea ce indica anotimpul toamna. Intriga consta in complotul tovarasilor ciobanului moldovean impotriva acestuia, fiind invidiosi pe situatia lui materiala si planuind sa il omoare. Urmeaza desfasurarea actiunii, in care apare mioara nazdravana. Aceasta isi avertizeaza stapanul si il sfatuieste sa fie prevazator si sa isi asigure siguranta. Ciobanul insa nu incearca sa evite moartea si ii da indicatii cu privire la inmormantarea sa, dorind sa ramana cu animalele. Apoi o roaga sa le spuna turmelor ca nu a murit, ci s-a casatorit cu o printesa, iar nunta lui a fost una cosmica, la care au participat toate elementele naturii. Balada se termina in punctul culminant, unde ciobanul ii spune mioarei ca daca mama lui va veni sa il caute, sa ii spuna de nunta lui cu „mandra craiasa” dar sa nu mentioneze participarea elementelor naturii – o metafora a mortii.

3. Reliefarea celor sase motive folclorice

Fiind vorba de o balada populara, in text  se regasesc sase motive folclorice: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul nuntii cosmice si motivul maicutei batrane.

4. Sumara caracterizare a personajului principal

Personajul principal, ciobanul moldovean, este caracterizat atat in mod direct de catre narator, cat si in mod indirect, prin comportament, limbaj si relatia cu celelalte personaje. Astfel, naratorul il caracterizeaza ca avand o situatie materiala infloritoare: „Ca-i mai ortoman/ S-are oi mai multe/ Mandre si cornute/ Si cai invatati/ Si cani mai barbati.” Din caracterizarea indirecta prin limbaj reiese ca se comporta afectuos cu mioara: „Miorita, laie/ Laie, bucalaie/ …/ Ori esti bolnavioara/ Draguta mioara?”. Din comportament aflam ca este optimist in fata mortii, imaginandu-si sfarsitul ca pe un nou inceput, caci ramane calm cand afla ca tovarasii lui planuiesc sa-l ucida. Cele mai multe trasaturi reies insa din relatia cu celelalte personaje. Astfel, ciobanul moldovean este iubit de mioara si de celelalte oi: „Pe mine m-or plange/ Cu lacrimi de sange.” Se simte aproape de animalele sale si doreste sa le fie alaturi chiar si in moarte: „Ca sa ma ingroape/ In strunga de oi/ Sa fiu tot cu voi/ In dosul stanii/ Sa-mi aud canii.” Isi iubeste mama, nevrand sa o intristeze: „Tu, mioara mea/ Sa te-nduri de ea.” si ii iarta pe ucigasi: „Sa-i spui lui vrancean/ Si lui unguran/ Ca sa ma ingroape/ Aice, pe-aproape.”.

5. Evidentierea elementelor fantastice, comune cu basmul popular (motivul animalului nazdravan, nunta cosmica)

In text sunt prezente elemente fantastice, comune basmului popular. Astfel, mioara nazdravana este o creatura supranaturala, care intelege graiul oamenilor si il vorbeste. Nunta cosmica este de asemenea un element fantastic deoarece nu se poate intampla in realitate.

6. Semnificatia alegoriei moarte-nunta

Alegoria moarte-nunta pune in lumina conceptia despre viata si moarte a ciobanului moldovean, moartea fiind vazuta ca o nunta de proportii cosmice, la care participa toate elementele naturii. Alegoria ilustreaza si datina romaneasca referitoare la desfasurarea ceremoniei funerare a tinerilor necasatoriti: in balada elementele ceremonialului de nunta care le inlocuiesc pe cele ale inmormantarii sunt, la randul lor, substituite de elementele naturii – personajele nelipsite din ceremonialul nuptial (mireasa, preotii, lautarii, nuntasii), prezum si obiectele folosite in mod traditional (cununa, lumanarile) devin elemente concrete ale cadrului natural (brazi, paltinasi, munti, pasari) sau ale celui cosmic (soarele, luna, stelele).

7. Elemente de versificatie

Masura versurilor este de 5-6 silabe, rima este imperecheata, iar ritmul este trohaic.

8. Reliefarea trasaturilor creatiilor folclorice (caracter anonim, oral, colectiv)

Fiind vorba de o creatie folclorica, opera „Miorita are caracter oral, anonim si colectiv, fiind creatia transmisa oral a mai multor autori anonimi.

III. Concluzii

Pentru textul original vezi:

Miorita – wikisource