Elemente de versificatie: Versul, strofa, masura, rima si ritmul

Versul

Un rand dintr-o poezie.

De cele mai multe ori, sfarsitul unul vers este marcat de o pauza. Uneori, poate exista o pauza si in interiorul versului.

ex: Stai, pasa! Sa piara azi unul din noi.

Pauza din interiorul versului poarta numele de cezura. Aceasta imparte versul in secvente egale sau inegale, numite emistihuri. (hemi = jumatate/ stih = vers)

Continuă lectura „Elemente de versificatie: Versul, strofa, masura, rima si ritmul”

Caracterizare Stefan Tipatescu: „O scrisoare pierduta”, de I. L. Caragiale

Caracterizare directa, de catre:

a) personaj insusi:

Infatuat, are o parere foarte buna despre calitatile sale de om politic.

„Mi-am sacrificat cariera si am ramas intre dumneavoastra, ca sa va organizez partidul – caci fara mine, trebuie sa marturisiti, ca dumneavoastra n-ati fi putut niciodata sa fiti un partid”

Pretinde a fi o persoana directa si onesta, care dispretuieste ipocrizia.

„…eu sunt un om caruia ii place sa joace pe fata”

Continuă lectura „Caracterizare Stefan Tipatescu: „O scrisoare pierduta”, de I. L. Caragiale”

Pronumele personal si formele lui: persoana, gen, numar si caz

Definitie

Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Pronumele personal este partea de vorbire flexibila care desemneaza anumite persoane in raport cu vorbitorul.

Pronumele personal are patru proprietati, in functie de care variaza ca forma:

  1. Persoana
  2. Numar
  3. Gen
  4. Caz

 

Proprietati

  1. Persoana unui pronume personal indica raportul cu vorbitorul:
  • Persoana I – vorbitorul insusi: eu, noi
  • Persoana  II-a – cel/cei cu care se vorbeste: tu, voi
  • Persoana a II-a – cel despre care se vorbeste: el, ea, ei, ele (de politete: dansul, dansa, dansii, dansele)

Continuă lectura „Pronumele personal si formele lui: persoana, gen, numar si caz”

Descrierea. Reguli de redactare a descrierii literare

Definitie

Descrierea reprezinta un mod principal de expunere sau de organizare a unui text literar, o tehnica artistica ce consta in zugravirea trasaturilor specifice ale unui tablou/peisaj/fenomen/situatii etc.

Reguli de redactare a descrierii literare

  1. In introducere se situeaza spatio-temporal peisajul descris (forme de relief, anotimpul si momentul zilei ales).
  2. In cuprins, se desfac elementele componente ale peisajului si se descrie apoi fiecare detaliu al acestora.
  3. Pe parcursul descrierii se pastreaza aceeasi logica a perspectivei, tinand seama fie de axa verticala (de sus in jos sau invers), fie de axa orizontala (de la stanga la dreapta sau invers).
  4. De asemenea, imaginea se descrie pornind de la detalii spre ansamblu sau invers.

Continuă lectura „Descrierea. Reguli de redactare a descrierii literare”

Propozitiile subordonate – Clasificare

Definitie

Propozitiile subordonate sunt numite asa datorita raportului lor cu propozitia regenta, ele neavand autonomie in fraza (nu au sens fara propozitia regenta).

 

I. Propozitia subordonata subiectiva (SB)

indeplineste in fraza functia sintactica de subiect a unei propozitii regente

ex: „E usor¹/ a scrie versuri.²/” (M. Eminescu)

Intrebari: cine? ce?

II. Propozitia subordonata predicativa (PR):

in fraza, indeplineste functia sintactica de nume predicativ a propozitiei regente

ex: Cea mai buna alegere este ¹/sa te predai.²/

Intrebari: cine? ce? cum? (adresate verbului copulativ din propozitia regenta)

III. Propozitia atributiva (AT):

indeplineste functia sintactica de atribut pentru un termen (substantiv, pronume, numeral) din propozitia regenta

ex: Aceasta este cartea¹/ pe care v-am promis-o.²/    (termen regent – substantiv) Continuă lectura „Propozitiile subordonate – Clasificare”

Caracterizarea lui Lefter Popescu:”Doua loturi”, de I. L. Caragiale

Introducere

Mare clasic al literaturii romane, I. L. Caragiale este autor de schite, nuvele si comedii. In nuvela ” Doua loturi”, Lefter Popescu este personajul principal, deoarece participa la toate momentele actiunii, iar celelalte personaje actioneaza in functie de relatia cu acesta.

Domnul Lefter Popescu este caracterizat atat in mod direct, de catre narator si de catre el insusi, cat si indirect. Caracterizarea indirecta are loc prin gesturi, fapte, comportament, nume, incadrarea intr-un anumit mediu social, limbaj si relatia cu celelalte personaje.

Caracterizare directa, de catre narator

Personajul este caracterizat in mod direct, de catre narator, ca fiind obsedat de dorinta de a castiga: „Domnul Lefter a trimis turbatului o scrisoare, cerand, cu tot respectul, un concediu de doua-trei zile, pe motiv ca nu se simte deloc bine. Asa si e; e bolnav.” El insusi se considera pesimist in privinta sansei sale de castig: „Ti-ai gasit” Eu si noroc!” Afirma despre sine ca este mult prea sensibil pentru a indura severitatea sefului: „Sanatatea me prea delicata nu-mi permite sa mai suport asprimile de tot felul ale serviciului.” Continuă lectura „Caracterizarea lui Lefter Popescu:”Doua loturi”, de I. L. Caragiale”